Dansurile populare

Călușarii - In patrimoiul UNESCO

Dansurile populare îşi au originea în ritualuri străvechi

 

Dansurile folclorice reprezintă creația artistică, colectivă a unui popor, ce ne oglindește concepția despre lume și viață. În peisajul balcanic, țara noastră are o pondere semnificativă datorită vechimii dansului, portului popular și strigăturilor însoțite de muzica tipică diferitelor regiuni. Folclorul românesc face parte din marea familie a dansurilor balcanice însă izvoarele dansului popular își au originea în trecutul îndepărtat, la traci și geto-daci.

 

Numeroase ritualuri din antichitate erau însoțite de intrarea într-o stare specifică prin intermediul dansului. Dansurile ritualice erau însoțite de cântece și aveau loc în spații deschise, în poiene, pe câmpii. Mai interesant decât atât este faptul că dansurile erau interpretate de 3, 5, 7, 9, 11 persoane sau de un alt număr impar de dansatori, ceea ce avea un sens sacral pentru cei care îl practicau.

 

Dansul a făcut parte mereu parcă din viața socială a omului, fiind nelipsit din ritualurile religioase. Odată cu trecerea timpului s-au produs mutații în cadrul jocurilor populare românești, în sensul că unele și-au păstrat funcția ritualică, ca de exemplu Călușul, Chiperul, Lazărul, Cununa, Drăgaica, în timp ce altele s-au transformat în jocuri distractive.

 

Unul dintre cele mai vechi dansuri populare românești este Dansul Călușului, care în 2005, a fost inclus de UNESCO în patrimonial cultural intangibil al lumii. Se credea ca Dansul Călușului își are rădăcinile în ritualurile de fertilitate și că aducea fericire, noroc și sănătate. Totuși, etimologia acestui dans face referire la căluș, obiect care astupă gura, obligând astfel la tăcere și la păstrarea secretului. Călușarii colindă satele ca să alunge boala și spiritele rele prin puterile magice cu care sunt investiți în timpul dansului.

 

Călușarii: se țin in saptămâna dinainte de Rusalii, la 50 zile dupa Paște,  în preajma echinocțiul de primăvară.

 

 

Drăgaica este un ritual de origine agrară, practicat la 24 iunie prin Muntenia, Moldova și Oltenia, în preajma solstițiului de vară. Ritualul vizează prosperitatea și protecția culturilor de cereale. Această sărbătoare coincide cu sărbătoarea creștină a Nașterii Sf. Ioan Botezătorul. Tradiția cere ca în această zi nimeni să nu lucreze pentru că în această zi este cap de vară, iar Soarele joacă pe cer sau stă în loc la amiază.

Drăgaica se sărbătorește printr-un un dans făcut de un grup de 5-10 fete din care una este aleasă, ca Drăgaică. Ea este îmbrăcată ca o mireasă și împodobită cu spice de grâu, în timp ce fetele celelalte se îmbracă în alb, poartă un val pe față în care sunt prinse flori de sânziene, iar în mână țin o coasă. Odată constituit, alaiul Drăgaicei pornește prin sat și pe ogoare. La popasuri, în special la răscruci, fetele se așază în cerc, cântând și executând un dans săltat ale cărui mișcări desenează o cruce.

Se spune că Drăgaica face ca fructele să se coacă mai repede, ferindu-le de stricăciuni și putrezire. În alte părți această sărbătoare are denumirea de Sânziene, dar și mai multe semnificații.

 

Mai jos este prezentată o listă de dansuri populare românești.

 

La un prim nivel de studiu, aceste dansuri se grupează în categorii cu un grad mai mare de generalitate și răspândire în diverse regiuni ale țării. Urmează o listă a acestor grupuri; totuși, lista propriu-zisă (alfabetizată) cuprinde dansuri specifice, practicate în zone cu mult restrânse și caracterizate prin trăsături care le diferențiază de alte dansuri asemănătoare, aparținând de același grup. Numele dansurilor individuale, cel mai adesea, adaugă la numele grupului de dansuri denumirea localității sau a etniei de proveniență. De exemplu, brâul reprezintă un grup de dansuri, în vreme ce brâul Ciclovenilor și brâul Borlovenilor sunt dansuri individuale, componente ale respectivului grup. Cele mai importante grupuri de dansuri sunt: Alunelul; Arcanul; Ardeleana.

Grupul cuprinde: Abrudeana, Ciobănașul, Hațegana, Lugojana, Someșana ș.a.; Bătuta; Brâul și Brâulețul; Dansul (denumire generică); De doi; Geamparale; Hora; Jocul; Pe loc; Polca; Roata; Rustemul; Sârba; Sorocul; Trei păzește

 

Bătuta: https://www.youtube.com/watch?v=x0NZt8aJoDA

 

Maramureșene pereche: https://www.youtube.com/watch?v=Ewy8I4_EaDM

 

 

***

 

Traditional dances have their origin in ancient rituals

The folk dances represent the artistic and collective creation of a nation, which mirrors the beliefs about world and life. In the Balkan landscape, our country has an important weight due to the aged dances, the traditional costumes and the sayings accompanied by music specific for different areas. The Romanian folk is part of the great family of balkan dances but the roots of the traditional dances have their origin in the ancient past, of the Thracians and the Geto Dacian.

 Numerous rituals from antiquity were accompanied by a certain state through dances. The ritualic dances were accompanied by songs and were performed in open spaces, in glades, on the fields. More interresting then that is the fact that the dances were interpreted by 3, 5, 7, 9, 11 people or another uneven number of dencers, which had a sacral meaning for those performing it.

The dance was allays part of the social life of men, being customary in the religious rituals. With the passing of time mutations happened in the romanian folk dances, meaning that some lost their ritualic sens, as Caluşul, Chiperul, Lazarul, Cununa, Drăgaica, while others were transformed in entertaining games.

One of the oldest romanian folk Romanian dances is the Calusul dance, which in 2005, was included in the UNESCO untouchable cultural patrimony of the world. It is believed that the Dance Calusul has its roots in the fertility rituals and that it brings happiness, luck and health. Though, the etymology of this dance makes refference to the gag, the object which covers the mouth, forcing thus the silence and the keeping of the secret. Calusarii carol the villages to drive away the disease and the bad spirits through the magical powers they gain during the dances.

Calusarii – are held in the week before Whitsuntide, 50 days after Easter, around the spring equinox.

 

 

Calusarii: https://www.youtube.com/watch?t=18&v=sImsZJ7cX0o

Dragaica is a ritual with agricultural roots, performed on the 24th of July in Muntenia, Moldova and Oltenia, around the summer solstice. The ritual has as scope the prosperity and protection of the crops, especially the grains. This feast coincides with the Christian feast of the birth of Ioan the Baptist. The tradition demands that in this day noone to work because this day is the head of summer, and the Sun plays in the sky or is sitting still in the afternoon.

Dragaica is celebrated through a dance performed by a group of 5 – 10 girls, one of them being chosen as Dragaica. She is dressed as a bride and beautified with ears of wheat, while the other girls are dressed in white and wear a veil on the face in which are attached sanziene flowers, and in the hands they carry a scythe. Once built, the Dragaica suite goes through the village and on the fields. At the halts, and especially on the crossroads, the girls sit in circle, singing and performing a busted dance which movements draw a cross.

It is said that Dragaica makes the fruits to ripen faster, protecting them from damage and rot. In other parts this feast is called Sanziene, but had a lor more meanings.

 

Below it is presented a list of Romanian folk dances.

At a first study level, these dances are grouped in cathegories with a higher level of generality and spreading in different regions of the country. Below is a list of these groups; though, the proper list (in alphabetical order) includes specific dances, performed in areas much narrower and caracterised through traits which differentiate them of other similar dances, which are part of the same group. The names of the individual dances, most often, add to the dancers group name the name of the place or the ethnic origin. For instance, Braul is a group of dances, meanwhile Braul Ciclovenilor and Braul Borlovenilor are individual dances, part of the named group.

The most important group dances are: Alunelul; Arcanul; Ardeleana; Grupul cuprinde: abrudeana, ciobănașul, hațegana, lugojana, someșana ș.a.; Bătuta; Brâul și brâulețul; Dansul (denumire generică); De doi; Geamparale; Hora; Jocul; Pe loc; Polca; Roata; Rustemul; Sârba; Sorocul; Trei păzește

 

Bătuta

https://www.youtube.com/watch?v=x0NZt8aJoDA

 

Maramureșene pereche:  https://www.youtube.com/watch?v=Ewy8I4_EaDM

Arta orală ţărănească

Femei la sezatoare - Rupea

Deşi din ce în ce mai rar întâlnite în dialogurile pe care obişnuim să le avem zi de zi cu familia, prietenii, colegii de serviciu, proverbele se strecoară totuşi ici şi colo în diverse momente reuşind să redea mai bine ca orice situaţii de viaţă, trăsături umane, caracteristici comune, etc.

 

Obişnuiţi cu un limbaj care se străduieşte să explice cerebral situaţii complexe cu aspecte emoţionale sau de altă natură ne realizăm limitările pe care le avem atunci când vrem să redăm în cuvinte ceea ce simţim atât de complex în interior. Şi totuşi, proverbele reuşesc. Un proverb poate parcă să te poarte într-o altă lume, apropiată de cea interioară, către camin, casă şi bunici, către un loc uitat care seamănă într-un fel cu acasă.

 

De câte ori nu ne-am regăsit în situaţii incomode în care luarea unei decizii părea mai grea ca de obicei, când oscilezi în tine între doua parti ale tale, una care te trage catre ‘da’ alta care te duce catre ‘nu’, şi îţi vine în minte în astfel de momente – proverbul sunt cu “curul în două luntre”. Ce ar putea să redea mai bine hilarul situaţiei şi în acelaşi timp zbuciumul, lupta interioară, greutatea de a face o alegere, starea incomodă în care te afli?

Câtă înţelegere a psihicului uman se ascunde în aceste proverbe! Câtă cunoştere par să cuprindă în ele aceste cuvinte! Cat de simplu şi profund reuşesc să redea subtil lucruri pe care le simţim, ştim, vedem, cunoaştem despre noi şi lumea din jurul nostru.

Voi lăsa acum câteva proverbe să ne vorbeasca pur şi simplu…

 

“A se ascunde după deget.”

“Toţi un trup şi-un suflet.”

“Face şi el umbră pământului.”

“Cine sare cam sus, îndată cade jos.”

“Ochii sunt oglinda inimii.”

“Îi întinzi un deget şi-ţi cere toată mâna.”

“Vezi gunoiul din ochiul fratelui tău, iar bârna din ochiul tău nu o simţi.”

 “Ochii mulţi văd mai bine.”

 

Surse foto: România mirifică, Leipzig, 1933, entograf Romulus Vuia.

***

 

 

Although more rarely encountered in the day to day dialogues with family, friends, work colleagues, the proverbs strain though here and there in different moments managing to offer better than anything life situations, human traits, common characteristics, etc.

Used to a language which strains to explain mentally complex situations with emotional aspects or of a different nature we realize our own limits when we try to bring in words what we feel so complex inside. And still, the proverbs manage to do that somehow. One proverb can take you to a different world, closer to the inner world, towards home, house and grandparents, to a forgotten place which resembles somehow to own home. 

How many times didn’t we find ourselves in uncomfortable situations in which making a decision seemed harder than usual, when you oscillate inside between two parts of your own, one that grabs you towards “yes” the other that pushes you towards “no”, and in these moments it comes to your mind the proverb – “Between two stools the breech cometh to the ground”. What could describe better the hilarious of the situation and in the same time the agitation, the inner struggle, the difficulty of making a choice, the uneasy situation you find yourself in?

What an understanding of the human psychic is hidden in these proverbs! What knowledge they seem to grasp inside these words! How simple and deep they manage to describe so subtle what we feel, know, see, know about ourselves and the world around us.

Now I will just let some proverbs speak by themselves…

 “Hide behind the finger.”

“All body and soul.”

“Making shadow to the earth.”

“Who jumps too high, falls down in an instant.”

“The eyes are the mirror of the heart.”

“Give a clown your finger and he’ll take your whole hand.”

“To see the mote in another’s eye, and not the beam in your own.”

“Four eyes see more than one.”

 

ciobani din Sibiu